Pagini din istoria informaticii românești: Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români

de

Acest articol a apărut prima dată pe site-ul Conferinței Naționale de Învățămînt Virtual.

București, 6 iulie 2018, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din București

Stelian Niculescu, student al acad. Grigore C. Moisil la secția de Mașini de calcul – Universitatea din București, este unul din primii informaticieni români. La absolvirea facultății a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni angajați la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de Gr. C. Moisil în februarie 1962.

Născut la 13 octombrie 1937, în comuna Stoenești, județul Olt, a absolvit școala primară (cu 3 ani întârziere, din motive medicale) și gimnaziu în satul natal, iar apoi Școala medie nr. 1 din Caracal (azi, Colegiul Național Ioniță Assan), în anul 1957.

  • În perioada 1957-1962 a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității din București, cu durata de 5 ani, ultimii doi ani la secția de Mașini de calcul, înființată de Gr. C. Moisil, în anul 1959.
  • În perioada 1962-1970 a fost cercetător la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) ce funcționa la Facultatea de Matematica. În anul 1963 CCUB a fost dotat cu calculatorul CIFA-3 – primul calculator de producție românească, special construit pentru CCUB, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) Bucuresti. Profesorul Gr. C. Moisil dorea să demonstreze că metodele și tehnicile folosite prin utilizarea calculatoarelor electronice vor fi foarte utile în diverse domenii de activitate științifică, tehnică și economică: matematică, fizică, inginerie, chimie, muzică etc.).
  • În perioada 1962-1970 a absolvit cursuri postuniversitare în străinătate: Școala IBM din Sindelfingen, Germania Federală, destinată formării experților în pregătirea cadrelor pentru informatică (mai-decembrie 1968), cu bursă IBM obținută prin concurs (pregătire orientată pentru calculatoare IBM) și Compagnie Internationale pour l’Informatique (C.I.I.) din Paris, destinată formării experților în pregătirea cadrelor pentru informatică (mai-noiembrie 1970), cu bursă C.I.I. obținută prin concurs (pregătire orientată pentru calculatoare franțuzești).
  • În perioada 1971-1991 a fost cercetător-informatician la Institutul Central de Informatică (I.C.I.), unde avea răspunderi privind instruirea cadrelor pentru domeniul Informaticii, ocupând pe rând, prin concurs, posturile de cercetător științific III, II și I. A deținut și funcții de conducere: Șef de Laborator cercetare – Biblioteca Națională de Programe, Șef al Sectorului formarea și perfecționarea cadrelor pentru informatică.
  • Anul 1980 – Doctor în științe matematice la Facultatea de Matematică-Mecanică Universitatea din București cu titlul Drumuri in grafuri. Aspecte Computaționale, cond. științific acad. Gr. C. Moisil și finalizare cu prof. dr. Solomon Marcus.
  • În perioada 1991-1994 a fost Inspector general pentru Informatică, prin concurs organizat de Ministerul Învățământului.
  • În perioada 1994-2005 a fost cadru didactic universitar la Departamentul Științe Inginerești (D.S.I.), Universitatea Politehnica din București, azi, Facultatea de Științe Inginerești cu predare în limbi străine (F.I.L.S.).
  • A obținut Premiul de excelență IDG România (1998), pentru rezultatele obținute cu echipele românești la olimpiadele interne/internaționale de Informatică și pentru întreaga activitate de instruire a multor generații de informaticieni și utilizatori de informatică. Este inclus în Dicționarul specialiștilor (Who’s Who) în știința și tehnica românească, Editura Tehnică, vol. I, 1996, pagina 254.

Începutul activității lui Stelian Niculescu la Calcul al Universității din București (CCUB) este ilustrat de un citat al Profesorului Gr. C. Moisil, fondatorul informaticii românești:

“Stelian Niculescu, unul dintre primii studenți ai Secției Mașini de calcul, la absolvire a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni ai Centrului de calcul al Universității București. Sunt zece ani de atunci; îmi aduc aminte de munca dusă în odăițele din Str. Negustori 9. Trebuia să descoperim o meserie nouă, să aflăm ce înseamnă „a programa la calculator”. Știam că vom avea un calculator; la IFA, calculatorul CIFA 3, care se construia pentru Centrul nostru de calcul și Maria Roceric (căsătorită Lovin), inginer, asista la construcție pentru a ști să-l întrețină și să-l repare. Matematicienii Centrului trebuia să răspundă la întrebarea: Ce trebuie să facă un matematician la un Centru de calcul ? Centrul de calcul a căutat, încă din 1963, să învețe pe alții Știința calculatoarelor. Stelian Niculescu a predat numeroase cursuri din domenii ale Științei calculatoarelor, ultimul fiind cel pe care, în primăvara și vara 1972, l-a predat la ICI, unde s-a transferat în 1970 (anul înființării ICI)… E bine că Stelian Niculescu și-a strâns într-un volum lecțiile sale despre Fortran: sunt lecții lung gândite, în care e vizibil faptul că autorul are o bogată experiență de muncă la calculator.“

Extras din prefața la cartea Stelian Niculescu, Inițiere în Fortran, Editura Tehnică, 1972.

Unde, când și cum l-am cunoscut pe Gr.C. Moisil de Stelian Niculescu

Text din Revista Curtea de la Argeș, anul VII, Nr. 4(65), pag. 18, aprilie 2016

„Înainte de a răspunde la întrebările din titlu, mă voi referi pe scurt la un interviu acordat de Profesorul Moisil în 1968, la Centrul de Calcul al Universității din București, interviu la care am fost de față, el desfășurându-se chiar în sala în care era instalat calculatorul IBM-360/30, expus și destinat utilizării de noi până la sfârșitul anului, spre eventuala cumpărare de către Centrul de Calcul, cumpărare care s-a întâmplat, cu foarte mare greutate, la limită, în ultimele zile ale lui decembrie 1968. Numai și numai eforturile deosebite ale Profesorului au făcut posibilă achiziționarea, chiar în ultimele zile ale anului.

La interviul amintit, reporterul i-a adresat Profesorului mai multe întrebări (douăsprezece). Prima era „cum ați devenit matematician?”, iar răspunsul Profesorului a fost următorul: „Matematician am fost întotdeauna; poate că vrei să mă întrebi CÂND, CUM și DE CE am început să mă ocup de mașinile de calcul. Acum 37 de ani (să nu uităm, interviul datează din 1968, n.n.) am început să învăț matematica de la început. Începutul înseamnă Logica matematică. Logica matematică, am aflat acum 19 ani, se aplică la automate, iar automatele cele mai importante, care joacă un rol major, sunt calculatoarele electronice. Iată de ce m-ai găsit astăzi aici.”

Revin la amintirile mele din copilăria informaticii românești. După ce am absolvit Colegiul Național „Ioniță Assan” din Caracal, în 1957, în toamna aceluiași an, am devenit student la Facultatea de Matematică a Universității din București, Secția Matematică. În una dintre zile, când mă îndreptam spre sala de curs, mi-a atras atenția un anunț din holul facultății, în care se spunea că în Sala 1 (parter, prima sală pe stânga) se țin seminarii săptămânale de Teoria algebrică a mecanismelor automate, coordonate de Profesor.

Fiind atras de temă, mi-am zis să încerc să particip la seminarii, cu toate că eram dominat de o mare emoție. Dar, mare bucurie m-a încercat când, chiar dacă eram un nou-venit, am fost primit cu blândețe și bucurie de Profesor. Am fost fascinat. Cu toate acestea, emoția a sporit când, am constatat că participanții erau profesori universitari, matematicieni, ingineri, fizicieni, ca să menționez doar profesiile cele mai „vizibile” pentru început. Zic, pentru început, deoarece pe parcurs s-au adăugat multe alte specialități (nu le enumăr, ca să nu omit pe cineva, fiind vorba de participanți din cele mai diverse domenii de activitate).

Fotografii document realizate în anul 1968 (arhiva personală Stelian Niculescu), în sala calculatorului IBM 360/30 din Str. Ștefan Furtună, București. Pe acest calculator și-au rulat programele multe generații de studenți de la Facultatea de Matematică, Universitatea din București. Acesta a fost înlocuit cu calculatorul românesc FELIX C 256 și cu mini-calculatorul CORAL (asemănător mini-calculatorului american PDP).

Pe parcursul participării la seminarii, dar mai ales în anii pe care i-am petrecut sub „tutela” Profesorului, de atunci (din 1957) și până în 1973, aveam să constat că acesta era stilul dumnealui, cuceritor, în ceea ce privește atragerea tinerilor către știință (în cazul de față, Știința calculatoarelor). Figura de deasupra este o mărturie. În ea apar DIMA-surile, discuri de memorie externă folosite pe atunci (ca volum, de departe surclasate de stick-urile de memorie de astăzi). În dreapta Profesorului este subsemnatul, apoi Petre Preoteasa, Nicu Popovici, Constantin P. Popovici, Maria Roceric (Lovin), Matei Bogdan.

Pe lângă subiectele de Teoria algebrică a mecanismelor automate, se dezbăteau subiecte privind Știința calculatoarelor, având în vedere atât cercetările din România, cât și cele din plan internațional. În ceea ce privește realizările interne, mă voi referi numai la cele de la Institutul de Fizică Atomică, unde a fost proiectat și realizat primul calculator electronic din țara noastră, CIFA-1 (Calculator al Institutului de Fizică Atomică); i-au urmat și altele, menționez doar calculatorul CIFA-3, cu care a fost dotat, în 1963, Centrul de Calcul al Universității.

Merită subliniat că, din grupul țărilor socialiste (exceptând URSS), România a fost prima care a proiectat și realizat cu forțe proprii un calculator electronic.

Un loc aparte în cadrul seminariilor era rezervat expunerilor legate de construirea acestui prim calculator românesc, CIFA-1, proiect realizat de inginerul Victor Toma și colectivul lui de la IFA. Una dintre motivările acestor expuneri (pe parcursul mai multor săptămâni) a fost aceea că Profesorul Moisil urma să prezinte proiectul logic al acestui calculator la Colocviul Internațional de Matematică, organizat la Dresda, în 1965. Proiectul s-a bucurat de un larg interes, atât în cadrul Colocviului, cât și în plan internațional (a se vedea G. R. Stibitz: „Victor Toma: CIFA-1”, Math. Review, June, 1958, pag. 698).

Conform unei statistici publicate de cunoscutul profesor rus M.A. Gavrilov, țara noastră era situată pe locul trei în lume (după URSS și SUA), având în vedere numărul de lucrări, dar și calitatea acestora. Meritul principal este al Profesorului, prin lucrările sale fundamentale, precum și al școlii de Teoria algebrică a mecanismelor automate, creată de dumnealui (a se vedea Revista A.C.M., numerele 13,14, Editura Tehnică, București, 1970).

Trebuie să menționăm că începuturile preocupărilor de acest gen datează din 1949, când Profesorul a aflat, de la inginerul Leon Livovschi (ulterior profesor), unul dintre primii colaboratori ai săi, că algebrele Boole sunt utilizate de V.I. Sestacov și de M.A. Gavrilov în studiul automatelor cu contacte și relee. Participarea mai vizibilă a mea la seminarii s-a manifestat începând din 1959, când eram în anul III de studii. La sfârșitul anului se făceau opțiuni pentru secțiile de specialitate, cea de Mașini de calcul (prima secție de acest tip din țară) fiind printre cele mai solicitate. Peste jumătate dintre colegii de la Secția de matematică au optat pentru Mașini de calcul, tinerii întâmpinând cu entuziasm noul, atunci ca și acum.

Trebuie subliniat meritul Profesorului în înființarea unei astfel de secții la Facultatea de Matematică, luptele duse fiind grele. Ele au continuat până s-a reușit înființarea Centrului de Calcul al Universității din București, în 1962.

După absolvirea facultății, chiar în 1962 (coordonatorul meu la lucrarea de diplomă a fost Profesorul Moisil), am fost repartizat (împreună cu alți trei colegi) la Catedra de Algebră a Facultății de Matematică, condusă de Profesorul Moisil. Astfel s-a conturat prima formă a Centrului de Calcul al Universității din București.

Echipa de start a fost constituită din profesorii Paul Constantinescu și Constantin Popovici (pe atunci conferențiari), patru absolvenți ai Secției Mașini de calcul, Anca Alexandrescu, Constantina Lulea, Stelian Niculescu și Alexandru Teodorescu, încadrați ca programatori, dar având și sarcini didactice, plus doi ingineri electroniști, Maria Roceric și Ion Filotti.

Cărți publicate de Stelian Niculescu

  1. Stelian Niculescu, Noțiuni de informatică, Manual pentru școli profesionale, școli de maiștri, licee industriale, Editura Didactică și Pedagogică, 1971 (primul manual de informatică destinat învățământului preuniversitar).
  2. Stelian Niculescu, Inițiere în FORTRAN, Editura Tehnică, 1972.
  3. Stelian Niculescu, Ileana Trandafir, Programarea la calculatoare electronice – COBOL, Manual pentru Licee economice, Editura Didactică și Pedagogică,1974.
  4. Stelian Niculescu, Noțiuni de prelucrare automata a datelor, Editura Didactică și Pedagogică, 1975.
  5. Stelian Niculescu, Ioana Moisil, Mihai Radu, Dumitrescu, Limbaje de programare, Editura Didactică și Pedagogică, Manual pentru licee industriale anul II, școli postliceale, 1977.
  6. N. Nediță, Stelian Niculescu, C. Zidăroiu, Tematici aplicate în tehnica de calcul, Editura Didactică și Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a XI-a, 1977.
  7. N. Nediță, Stelian Niculescu, C. Zidăroiu, Tematici aplicate în tehnica de calcul, Editura Didactică și Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a XII-a, 1977.
  8. Stelian Niculescu, Mihai Radu Dumitrescu, Algoritmi și metode de reprezentare, Editura Didactică și Pedagogică, Manual clasa a-IX-a, 1978.
  9. M. Jitaru, St. Niculescu, C. Macarie, Îndrumător de limbaje de programare (16 Limbaje de programare), Editura Tehnică, 1978.
  10. Stelian Niculescu, Algoritmi, Editura Tehnică, 1979.
  11. Stelian Niculescu, FORTRAN – Inițiere în programarea structurată, Editura Tehnică,1979.
  12. Stelian Niculescu, Dan Petre Goleșteanu, Macroprocesoare și Limbaje extensibile, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982.
  13. Marin Nicolae, Stelian Niculescu, Programare în mod text – Turbo – C, Editura Tehnică, 1995.
  14. Stelian Niculescu, Sorin Eftene, Programarea calculatoarelor, Editura Didactică și Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a X-a, 1997.
  15. Stelian Niculescu, Rodica Pintea, Tehnologia informației, Editura Didactica și Pedagogică, Manual pentru clasa IX-a, 1999.
  16. Stelian Niculescu, Emanuela Cerchez, Dana Lica, Marinel Șerban, Dorin Manz, Doru Popescu Anastasiu, Anca Voicu și Emil Onea, Bacalaureat și atestat, Editura L&S, 1999.
  17. Stelian Niculescu, Lucian Butnaru, Vasile Butnaru, Informatică, Manual clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1999.
  18. Stelian Niculescu, Vasile Butnaru, Marius Vlad, Manual clasa a X-a, Editura TEORA, 2000.

Marius Guran despre Stelian Niculescu

Domnului Prof. dr. Stelian Niculescu, cu prietenie și admirație pentru devotamentul arătat în dezvoltarea informaticii românești. M. Guran, 27 Iulie 2013
„Un domeniu al științei reprezintă o construcție a unei mulțimi de contributori, al căror aport individual și inteligență se regăsesc în domeniu și prin sprijinul pe care-l dau unora dintre ei, care, cu inițiativă, orientare și acțiune, bazate pe informație și cunoaștere, asumându-și uneori și riscurile care însoțesc orice realizare importanta a vieții.” -- Marius Guran, Monografia informaticii din România, Repere istorice, Editura AGIR București, 2012, 705 pag.

Imagini și filme

6 iulie 2018, Casa universitarilor
Stelian Niculescu și Marin Vlada lucrând la Informatica în România.
Proiectul RoInfo dedicat Centenarului Marii Uniri: Istoria informaticii românești (vol. 1 (Istorie) 2018, vol. 2 (Informaticieni români, CV-uri) 2019)
iulie 2018, Stelian Niculescu, în București, acasă în fața calculatorului.
23 august 2018, Casa universitarilor – Întîlnirea generațiilor de informaticieni. Mărturiile Prof. Dr. Stelian Niculescu despre fondarea informaticii românești.
27 august 2018, Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București – In memoriam Solomon Marcus,

Luni, 27 august 2018, la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București a avut loc prezentarea cărții Mathematics Almost Everywhere – In Memory of Solomon Marcus, eveniment dedicat în memoria academicianului român Solomon Marcus. Evenimentul s-a desfășurat în Amfiteatrul Spiru Haret al Facultății de Matematică și Informatică (str. Academiei, nr. 14, București).

În cadrul evenimentului au luat cuvântul prof. univ. dr. Cristian Calude, prof. univ. dr. Gheorghe Dincă, prof. univ. dr. Laurențiu Leuștean, acad. prof. univ. dr. Gheorghe Păun, prof. univ. dr. Doru Ștefănescu și prof. univ. dr. Tudor Zamfirescu, specialiști în domeniu, care au avut oportunitatea de a-l cunoaște pe omul și matematicianul Solomon Marcus.

Conferințele profesorilor Stelian Niculescu și Marin Vlada la Bacău, 6 aprilie 2019

Pe 6 aprilie 2019, la Colegiul Național Ferdinand I din Bacău, au avut loc conferințele prof. univ. dr. Stelian Niculescu (student al acad. Gr. C. Moisil), pionier al informaticii românești și Conf. univ. dr. Marin Vlada (coord. proiectului RoInfo – Istoria informaticii românești, 2018/2020).

Conferințe în cadrul cercului Programare cu răbdare la Colegiul Național “Ferdinand I” din Bacău, Amf. „Solomon Marcus” – http://www.edumanager.ro:

Un dialog între profesorii S. Niculescu, M. Vlada și B. Pătruț despre cititorul de cartele și programe la calculatorul american IBM 360/30 și la calculatorul românesc FELIX C 256.